Yeaaaah baby!
Posted by: dazicu on: decembrie 9, 2008
Mai am saptamana asta si scap de partiale, asa ca o sa revin in forta pe blog cu subiecte, poze si muzica noua.
Pe langa asta urmeaza sa schimb tema (in sfarsit desi a trecut aproape o luna de cand am deschis blogu’) si adresa blogului.
Grand Theft Auto IV (sau Marele Ciorditor de Masini 4)
Posted by: dazicu on: decembrie 8, 2008
L-am luat si eu de pe torrente , ca deh e cel mai asteptat joc al anului.
La prima vedere pare reusit, mai ales storylineu’, orasu’(echivalentul New York-ului) si caracterele , dar pe parcurs grafica devine obositoare ochiului (optimizarea neexistand) si da setarile le am pe High 
Oricum lasand la o parte grafica, jocul este reusit din punctul meu de vedere , fiind o combinatie intre GTA:San Andreas si Vice City cu rusi/albanezi/alte neamuri, si ar fi fost excelent daca nu ar fi fost controlu’ la masini asa de greu 
Asa ca daca nu aveti ce face 2-3 zile va recomand sa va apucati de el 
Plusuri:
+storylineu’
+actiunea din belsug
+imensitatea orasului
+multitudinea de lucruri care poti sa le faci in acesta
Minusuri:
-controlu masinilor
-grafica
Nota personala: 8.5/10
Poze:
Parazitii – De ziua ta
Posted by: dazicu on: decembrie 8, 2008
Sash ft. Stunt – Raindrops
Posted by: omu' lazar on: decembrie 7, 2008
Draga hausare [si nu numai],
Daca ramai fara cafea/amfetamina, eu zic sa-ti faci rost de niste casti si sa dai play pe melodia asta.
Aviz amatorilor, nu lasati batranii sau cardiacii sa asculte [with the headphones].. le face rau 
.
Auditie placuta.
quality check: Bellagio Club
Posted by: omu' lazar on: decembrie 7, 2008
o seara de vineri destul de calda pentru luna decembrie. doua fascicule de lumina strabat vazduhul deasupra lui Stefan cel Mare. alea doua din fata de la clubul ala de fite de pe acceasi strada [in adiacenta de Lizeanu, parca]. covor rosu in fata, perete de sticla la strada, lobby dragut, cu d-soare dragute si binevoitoare, podea de sticla mata cu neon alb dedesubt, tavan asemenea, spatii foarte pretentioase de luat masa in lateralul lobbyului, un vuiet imens spre capatul podelei luminescente care se termina brusc intr-un perete. in laturile peretelui aparut brusc, apar punctele de acces spre incinta propriu-zisa a clubului. cu primul pas facut inauntru, poti spune ca bucurestiul a ramas undeva, departe, si juri ca nu sunt decat 50 de metri pana la cele 10 grade Celsius, vantul, jegul si intunericul d afara. preeeeeeeeety lights. lots of preeeeety lights. and i mean lots! materialele de o deosebita prestatie optica. de baut, la pret acceptabil, nu foarte scump dar nici de duzina. animatoare cacalau. muzica super [exceptie bASShunter si glumele de cacat]. multe femele in calduri, mese foarte ocupate. distractie de o nota ce tinde spre 10. pacat ca seara de house mi-a fost stricata pe la 02~03 de o migrena. merita incercat, mai ales ca intrarea e undeva in jur de 20 Ron. Nu stiu sigur daca trebuie rezervare, nu am fost pe faza, dar be aware ca pentru masa trebuie niste resurse si eventual un telefon inainte.
nota mea proprie si personala pentru Bellagio: 9.6
Vita de vie – Praf de stele
Posted by: omu' lazar on: decembrie 4, 2008
Tot eram in sfera muzicii si a sentimentelor..
Vita de Vie.ro s a u Myspace/Vita de Vie
Nu iau bani pe reclama, si ascult ce-mi place [asta include Vita de Vie]
human nature: happyness
Posted by: omu' lazar on: decembrie 4, 2008
Era un copil ca oricare altul. ii placea scoala. adevarat, copilaria i-a fost marcata de abesnta unei figuri paterne, si de prezenta inconstanta a mamei, dar stie ce inseamna fericirea, pentru ca a avut bunicii alaturi sa-i impartaseasca sentimentul. nu era cel mai destept, poate nici cel mai istet, si cu siguranta nu cel mai cuminte elev al clasei a IV a B. dar pentru el nu contau aceste aspecte. el era fericit. ii placea scoala. destul de bizar la data si locul in care ne aflam ca unui copil sa-i placa scoala. bine, de cat discernamant poti sa dai dovada la 10 ani?.. destul. destul, cat sa-ti dai seama ca merita sa-ti placa ceva si sa urmaresti acel ceva pana cand te vei simtii implinit. da, ii placea scoala. nu ii suradea colectivul in cea mai mare masura. avea 2~3 cu care se tot ciondanea si tuturor le conveanea aceasta alegere. totusi, se bucura de fiecare zi de scoala. cate odata isi dorea ca vinerea sa nu se mai termine, sau poate sa treaca ziua de duminica mai repede. acelasi imbold il baga in pat duminica seara la 8:45. astepta ziua de luni, ca sa poata fi din nou fericit. aduc aminte ca era un copil normal ca oricare altul. lui ii placea scoala.
“De ce?”
Intrebarea lasa urme fierbinti pe buzele tale?
“De ce?”
Abia astepti sa afli?
“De ce?”
Nu e nimic meschin, nimic iesit din tipare, nimic fantastic.
Ii placea sa aiba dreptate. stupid! exclama majoritatea [pe care acest copil nu da doi bani]. restul pana la 100% inca asteapta explicatia pentru motivul efemer al acelui copil, si, iata-l. Ii placea matematica pentru ca era o materie precisa, unde orice raspuns gresit nu conta. contau numai raspunsurile corecte. ii placea sa raspunda corect. avea dreptate. cu fiecare raspuns, isi inradacina sentimentul. oare, de cate ori ai avut dreptate in ultimul timp? oare, de cate ori te-ai simtit mai bine, mai implinit, mai sus decat celalalt cand ai avut dreptate? e oare un pacat sa fii fericit cand ai dreptate? oare mai are rost sa urmezi aceasta cale intr-o lume ‘relativa’ si ‘democrata’ unde conteaza si parerea celui care nu are dreptate, care gandeste si raspunde eronat? merita sa incerci sa-ti cauti fericirea intr-o lume care ti se pune aproape in totalitate in fata? merita sa mai ai dreptate? si oare, merita sa te ridici si sa afirmi sus si tare? ca ai dreptate? sau ca esti fericit ca ai dreptate? merita sa le rapesti ‘egalilor’ tai dreptul de a avea dreptate? merita sa iti asumi fericirea prin dauna altora?
Un copil poate s-ar eschiva de la un raspund direct, si, probabil ar lasa in urma o vorba de duh: Per aspera ad astra!
Intreaba-te. merita?
NB: mi s-a spus ca nu stiu sa scriu corect. imi asum greselile gramaticale. Pun accent pe miezul semantic si nu pe glazura lexicala.
Damn!
Posted by: omu' lazar on: decembrie 3, 2008
sa-l blagoslovesc pe dazicu… mi-a luat-o inainte cu interviul lu’ despot ))))
btw, la cat de inteligenta e d-soara, imi aduce aminte de o fosta d-a mea )
Cum ar trebui sa mearga un interviu in Romania
Posted by: dazicu on: decembrie 3, 2008
Deci Despot e prea tare , mai ales in ultimele secunde din interviu )
Sustin
Abtipilde
